Pe acest fundal istoric instabil se conturează povestea a patru personaje feminine: o mamă și cele trei fiice ale sale – Hai, Di și Lan. Pentru că apar tot mai multe indicii care anunță ascensiunea comuniștilor ele sunt lăsate în urmă în Shandong de familia extinsă, ajungând să înfrunte singure o perioadă extrem de periculoasă. Tatăl și ceilalți membri ai familiei se retrag mai întâi la reședința din Qingdao, iar ulterior ajung în Taiwan, considerând că femeile rămase în Shandong nu vor fi privite drept o amenințare de către noile autorități comuniste și că nu vor pierde reședința familiei.
Decizia lor are însă consecințe dramatice. Bunica paternă nu acordă prea multă valoare vieților celor trei fete, privindu-le ca pe niște guri în plus de hrănit și considerând că, fiind femei, nu vor putea duce mai departe numele familiei. Într-o societate dominată de tradiții patriarhale, existența lor pare lipsită de importanță.
Hai, Di și Lan refuză însă să accepte această perspectivă. Cele trei surori vor să demonstreze că valoarea unei persoane nu este determinată de sex și că pot avea un rol important în societate. Părăsite într-un moment în care întreaga lume cunoscută lor se destramă, ele sunt nevoite să se maturizeze rapid și să înfrunte lipsurile, nesiguranța și teama.
În centrul romanului se află însă lupta mamei pentru supraviețuirea și reunirea familiei. Din Shandong până la Qingdao și Hong Kong, iar în cele din urmă până în Taiwan, drumul celor patru femei este presărat cu pericole și sacrificii. Mama transformă fiecare oportunitate într-o șansă de supraviețuire, chiar și atunci când acest lucru presupune să-și pună propria viață în pericol. Falsifică documente, recurge la comerțul pe piața neagră și ia decizii dificile pentru a le asigura fiicelor sale un viitor.
Romanul lui Eve J. Chung dezvăluie astfel portretul unei mame extrem de puternice, pentru care iubirea față de copii devine sursa unei rezistențe aproape neobosite. Într-o societate în care femeilor le sunt impuse limite stricte, ea luptă nu doar pentru supraviețuirea fiicelor sale, ci și pentru dreptul acestora la o viață diferită. Odată ajunse în Taiwan, face tot posibilul ca fetele să aibă acces la educație, înțelegând că aceasta le poate oferi independența pe care generațiile anterioare de femei nu au avut-o.
Dincolo de povestea unei familii despărțite de istorie, „Fiicele din Shandong” este și o carte despre reziliență, sacrificiu și puterea legăturii dintre mamă și fiice. Eve J. Chung arată cum, într-o perioadă în care regimurile politice se schimbă, proprietățile dispar, iar familiile sunt destrămate, iubirea poate deveni singura constantă pe care oamenii se pot baza.
Câteva informații despre contextul istoric
Acțiunea romanului se desfășoară pe fundalul Războiului Civil Chinez și al instaurării regimului comunist. În perioada 1945–1949, conflictul dintre Partidul Comunist Chinez, condus de Mao Zedong, și Partidul Naționalist (Kuomintang), condus de Chiang Kai-shek, s-a încheiat cu victoria comuniștilor.
La 1 octombrie 1949, Mao Zedong a proclamat, la Beijing, Republica Populară Chineză. Înfrânți, naționaliștii s-au retras în Taiwan, unde au continuat să existe sub numele de Republica Chineză. Astfel, teritoriul chinez a fost divizat politic, iar instaurarea regimului comunist a adus schimbări profunde în structura socială și economică a țării.
Pentru familiile înstărite, schimbarea regimului a însemnat pierderea proprietăților, a statutului și, uneori, chiar despărțirea de membrii familiei. Tocmai această perioadă de instabilitate transformă povestea celor trei surori și a mamei lor într-o mărturie despre supraviețuirea unei familii într-o lume care se schimbă radical.
În cele din urmă, rămâne întrebarea: cât de departe poate merge o mamă pentru a-și salva copiii și pentru a le oferi șansa la un viitor pe care ea însăși nu l-a avut?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu